SIMION C. MANDRESCU

Omul din umbra istoriei Marii Uniri

("SI NOI AM PUS O PIATRA LA TEMELIA ROMANIEI MARI”!)

-Istoric-
“Cuvantul liber”nr. 951 / 14 Februarie, 2012

"Numele lui Simion Mandrescu se va pomeni vecinic, cat va trai romanismul, caci a luptat cu toate greutatile, si cu sfortarea-i suprema a reusit cu mana de fier sa sguduie neamul din amorteala, sa toarne in sufletul sau dorul de libertate si unire, curajul stramosesc si legendar al vitejiilor neintrecute” . (Ziarul "Ardealul”, 22 martie 1915)

Exista personalitati care influenteaza destinul unei natii, pe care insa istoria, chiar daca le consemneaza in Marea si Adevarata ei Carte, lipeste uneori, chiar cu buna-stiinta, filele in care sunt ele consemnate. Exista personalitati care influenteaza destinul unei natii, chiar daca, in modestia conjuncturilor si caracterelor, activitatea lor ramane in umbra evenimentelor consemnate si chiar a istoriei declarative.

Exista personalitati care influenteaza major destinul unei natii, pe care insa istoria, fara explicatii si fara vreo determinare anume, in capriciile ei conjuncturale, le ascunde in propria-i umbra. Ori, destinul istoric al lui SIMION C. MANDRESCU (nascut la 18 iulie 1868, in Rapa de Jos, judetul Mures – decedat la 30 septembrie 1947 in orasul Busteni, judetul Prahova), personalitate marcanta a culturii si istoriei Romaniei, se subscrie, in mare parte, tuturor situatiilor mentionate, fiind aproape uitat in umbra istoriei.

Chiar daca, din cand in cand, cu diverse ocazii, carturari si cercetatori, ziaristi, societati stiintifice sau asociatii culturale, urmasi ai marelui om, ori consateni, uneori chiar si autoritati, ii mai omagiaza personalitatea si activitatea sa didactica, pedagogica, lingvistica, stiintifica, folcloristica, politica, patriotica, nationala.

Este, insa, insuficient dezvaluita si facuta publica activitatea marelui patriot nationalist, Simion C. Mandrescu, activitate insufletita, constanta, majora si, intr-o oarecare masura, chiar determinanta, in faurirea Romaniei Mari, nazuinta a poporului roman, implinita, ca atare, la 1 Decembrie 1918.

(Din nevoia de a-l scoate din umbra istoriei, si a-l repune pe soclul binemeritat, pe care nu numai istoria, dar si posteritatea i-l datoreaza, s-a constituit Asociatia "SIMION C. MANDRESCU”, avand ca membri fondatori pe consateanul si prietenul marelui om, dr. Ioan Cironeanu, urmasi precum Ioana Covrig si Valer Covrig-Cudrec, sediul asociatiei fiind in satul sau de nastere Rapa de Jos, judetul Mures.

Desigur, toti cei care, avand interesul de a-l omagia pe marele om si patriot roman, au facut cercetari, au scris si au publicat, au conferentiat despre viata si activitatea sa, ori au facut demersuri pentru a-i inscrie numele pe o strada sau piata, aducandu-l, astfel, in constiinta publica. Celor care vor activa, in acelasi sens in viitor, Asociatia SIMION C. MANDRESCU le aduce tuturor respectuoase multumiri).

Chiar daca natiunile isi fauresc ele istoria, conform propriilor aspiratii si determinari conjuncturale, precum si infaptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, influenta si interesul marilor puteri in infaptuirea ei (a istoriei) ramane, insa, un factor determinant. Nu poate fi trecuta, astfel, cu vederea importanta majora (hotaratoare, in mare parte) a diplomatiei romane exercitata in exteriorul celor doua entitati teritoriale, de determinare a marilor puteri in a sustine Unirea, dar si de a o recunoaste ulterior.

Simion C. Mandrescu a actionat, neobosit si constant, cu perseverenta-i tipic ardeleneasca, pentru infaptuirea idealului de veacuri al romanilor, de a fi uniti intr-un singur stat – Romania si, chiar daca istoria nu l-a consemnat (cu totul nemeritat!) ca pe unul dintre marii artizani si fauritori a Marelui Act de Reintregire a Neamului, meritul sau ramane de necontestat, data fiind intreaga sa activitate si actiunile intreprinse, atat in interiorul, cat si in afara tarii.

Nascut in satul Rapa de Jos, judetul Mures, la 18 iulie 1868, absolvent eminent al Gimnaziului Superior Greco-Catolic din Nasaud, promotia 1888, fuge, precum George Cosbuc (absolvent al aceluiasi gimnaziu si de care l-a legat o stransa si trainica prietenie), in Vechiul Regat, unde, pe langa cariera profesionala remarcabila, se afirma ca lider al miscarii nationale, avand ca scop Unirea Transilvaniei, Banatului si Bucovinei cu Romania.

Impreuna cu alti intelectuali de seama ai neamului, cu viziuni si tendinte progresiste si unioniste, a infiintat mai multe asociatii a caror activitate a fost subscrisa determinarii intrarii Romaniei in razboiul impotriva Austro-Ungariei (Liga pentru Unitatea Culturala a Tuturor Romanilor; Federatia Unionista, Congresul romanilor de peste hotare aflatori in tara etc.). In perioada august 1917–aprilie 1918 este plecat in Franta, din partea "Asociatiei profesorilor universitari din Romania”, si delegat de "Societatea Romanilor din Transilvania, Banat si Bucovina aflatori in Tara”, pentru "a face propaganda necesara cauzei noastre” si de a duce "in strainatate strigatul de durere si sa sustin dreptul Romanilor din imperiul austro-ungar de a se uni cu fratii lor din Romania, pentru a putea trai liberi pe pamantul lor stramosesc”, demers sustinut si de Guvernul de la acea data a Romaniei.

In Franta, Simion C. Mandrescu desfasoara o activitate diplomatica activa, fiind primit, impreuna cu delegatia romana pe care o conducea, de Presedintele Consiliului de Ministri, Clemenceau, purtand, totodata, cu Presedintele Statelor Unite, Wilson, corespondenta ocazionata de intrarea acestora in razboiul impotriva Austro-Ungariei.

Din Franta pleaca in Italia, unde desfasoara o activitate, pe cat de anevoioasa pe atat de prodigioasa, atat pentru sustinerea cauzei unirii Transilvaniei, Bucovinei si Banatului cu Romania, cat si pentru constituirea unei legiuni formate din voluntari romani dintre prizonierii de razboi ardeleni, prizonieri luati de armata italiana in luptele duse cu armata austro-ungara. Legiune constituita cu scopul de a lupta, de aceasta data, impotriva Imperiului Austro-Ungar, alaturi de armata italiana.

Reuseste, cu sprijinul primului ministru al Guvernului italian, Orlando, sa constituie Legiunea Romana din Italia, compusa din 4 regimente: Regimentul 1 - Horia, Regimentul 2 - Closca, Regimentul 3 - Crisan, Regimentul 4 - Avram Iancu. La data de 17 februarie 1918, Regimentul Horia, compus din 2.500 de romani, repatriati, a defilat prin fata Regelui Ferdinand in Piata Victoriei din Bucuresti, intr-o Romanie Unita.

Despre viata si activitatea deosebite ale marelui patriot si om de cultura Simion C. Mandrescu, pe langa studii si articole, consemnate in presa vremii, sau in publicatii si carti aparute dupa moartea sa, exista doua carti importante, scrise si publicate in timpul vietii acestuia.

Una, oarecum autobiografica, un pretins raport al misiunii sale in Franta si Italia prin prisma luarilor de cuvant, a intalnirilor si conferintelor avute, a corespondentei sale oficiale, a manifestatiilor desfasurate si a demersurilor intreprinse pentru cauza romanilor din Ardeal si Bucovina, dar si a consemnarilor din ziarele si publicatiile vremii: "Simion C. Mandrescu – In Franta si Italia pentru cauza noastra, 27 Septemvrie 1917-1 Ianuarie 1919”, Bucuresti, Institutul de Arte Grafice, 1919. Cealalta, un calduros omagiu adus marelui om de catre "Fratia Romaneasca - Fratilia”, societate a studentilor romani de peste hotare "in cadrul comemorarilor unui deceniu de la proclamarea unirii pe vecie la Patria-Mama a provincilor surori eliberate de sub jugul asupririlor indelungate”: "Fratia Romaneasca - Fratilia, SIMION C. MANDRESCU in serviciul unitatii noastre nationale - OMAGIU din partea Societatii Fratia Romaneasca- Fratilia, PRESEDINTELUI EI DE ONOARE”, Institutul de Arte Grafice "Bucovina”, Bucuresti, 1928.

In Cuvantul introductiv al cartii, autorii omagiaza nu numai marele act istoric al unirii tuturor romanilor, dar si personalitatea celui caruia i-au dedicat cartea: "Domnul profesor universitar Simion C. Mandrescu, presedintele de onoare al societatii studentesti «Fratia Romaneasca – Fratilia», ocupand un loc de frunte in desfasurarea luptelor nationale pentru eliberarea fratilor subjugati, ca unul care a jucat un rol hotarator in fixarea atitudinilor politice care au determinat intrarea noastra in actiune, a prestat in slujba ideii de Neam si Tara tot ce un suflet viu, o minte agera si o inima simtitoare de brav Roman poate oferi.

In preocuparile militante ale contemporaneitatii sale, d-l profesor Mandrescu a avut o credinta ferma, nestramutata. In toate sferele de activitate a imprimat capacitatea vie a puterii sale de credinta in steaua triumfatoare a Neamului nostru.

Si de vreme ce clipele eroice incet-incet se departeaza, vremea asternandu-si molcom peste ele colbul uitarii, ne-am propus sa adunam paginile inca neirosite, dand la iveala intr-un volum partea de contributie a d-lui S. Mandrescu, in care gandu-i calauzitor, urmarit din anii tineretii, pana la realizarea visului milenar, n-a fost decat o entuziasta si continua preocupare de veghe, de munca, intru infaptuirea idealului maret al unirii.”

Carti care se impun, tot in semn de OMAGIU, a fi reeditate.

La sfarsitul lunii octombrie 1918, aflat in Italia, Simion C. Mandrescu, in Apelul "CATRE ROMANII DIN TRANSILVANIA, BANAT, CRISANA, MARAMURES SI BUCOVINA, AFLATORI IN ITALIA”, scria:

"Frati Romani,

Puterile Aliate au hotarat desfiintarea AustroUngariei si liberarea nationalitatilor de sub jugul germano-maghiar. Noi, Romanii, liberi pe pamantul nostru, vom fi uniti cu Romania si vom forma acea tara mandra si tare, cum se cuvine sa fie tara pe care a intemeiat-o strabunul nostru Traian, de aproape 2000 de ani.

Intregul neam romanesc va fi mandru de noi si va binecuvanta fapta noastra, iar noi vom putea spune cu multumire in suflet: «Si noi am pus o piatra la temelia Romaniei Mari»”.

La implinirea a 93 de ani de la infaptuirea marelui ideal al Natiei Romane, Asociatia "SIMION C. MANDRESCU” l-a omagiat pe cel care a pus "o piatra la temelia Romaniei Mari”: SIMION C. MANDRESCU

SA TRAIESTI, ROMANIA!

Si fie sa-ti regasesti idealurile si implinitorii lor!



Avocat VALER COVRIG-CUDREC,

vicepresedinte al Asociatiei

"SIMION C. MANDRESCU”